PR (145)

Wednesday, 03 October 2007 12:05

Noi la Starbucks și Starbucks la noi

Written by

După atâtea luni de fidel consum de “ventilate” la Starbucks, era momentul să vadă şi cei de la Starbucks cum e să ieşi dimineaţa din Drumul Taberei către Cotroceni, aşa că i-am invitat pe la noi să ne povestească mai multe despre cafelele lor şi despre prăjiturile cu caracter adictiv. Am prins o zi cu trafic adevărat, că mai aveam puţin şi întârziam şi noi la întâlnire, gazde fiind, dar în cele din urmă ne-am găsit unii pe alţii. M-am bucurat să-i reîntâlnesc în postura de oaspeţi şi prezentatori pe câţiva dintre cei care zâmbesc cu indulgenţă când mă văd cum intru cu ochii plini de somn, bombănind traficul şi locurile de parcare, în fiecare dimineaţă, în cafenea, pentru sfertul de oră de vacanţă cu latte şi chec cu ciocolată. Şi trebuie să spun şi pe această cale, băieţi, Teo e cea mai tare!

Friday, 28 September 2007 11:22

Despre crize și comunicare pe Wall-Street

Written by

punct ro. Puteţi citi aici, e un material pe care l-au postat la începutul săptămânii, şi la care am contribuit şi noi. Găsiţi mai jos întrebările lor şi răspunsurile noastre, referitoare la acest subiect.

Care sunt pasii pentru stoparea si rezolvarea unei situatii de criza? Primul lucru pe care trebuie să-l faci într-o criză este să analizezi situaţia, să determini dacă e vorba de o criză sau numai de o situaţie problematică, să vezi cum se poate rezolva şi cine trebuie să o rezolve şi, evident, să stabileşti pe cine poate afecta criza, direct sau indirect.

Wednesday, 19 September 2007 11:27

Disproportionate response

Written by

Cred că Sorana a mai scris pe blog despre West Wing. Suntem mari fani ai serialului, credem că poţi învăţa enorm din el, chiar dacă unii îl privesc numai ca pe o ficţiune. Dar nu despre viaţa Preşedintelui SUA vreau să scriu, chiar dacă o parte din ce urmează se întâmplă, din păcate, tot pe pământ american.

Unul dintre primele episoade ale serialului se numeşte „Disproportionate response” şi prezintă dilemele unui Preşedinte american pus să judece cât de mult valorează viaţa unui soldat american. Instinctul îi spune că trebuie să reacţioneze atât de dur, atât de disproporţionat, încât oricine se mai gândeşte vreodată să atace un american să stea să se gândească de mai multe ori, înainte de a o face. Politica, însă, relaţiile internaţionale, francezii, ruşii, chinezii şi alţii îl împiedică însă să o facă.

Friday, 24 August 2007 11:15

Americanii sunt peste tot

Written by

Am dat aici peste relatarea unei discuţii aiuritoare pe care Andrei Chirică a avut-o cu cineva, nu ştim cine, persoană importantă. Şi pentru că nu vreau să-l las pe Andrei cu impresia că lucrurile bune se întâmplă numai la americani, o să-i spun că pitching se face cu succes în România şi nu de ieri de azi, doar că, şi aici ca şi în America, e nevoie de un subiect care să fie cu adevărat deştept şi, evident, de un consultant de PR care să-l poată propune şi valorifica şi nu de un piarist. Nu aş fi aşa de vehementă - vorba lui Andrei Chirică - dacă nu m-aş fi săturat să aud de atâta vreme că noi suntem praf în ţara asta şi trebuie să-i aşteptăm pe alţii să ne lumineze, şi nu de la Răsărit, ci de la Apus… Nu trebuie să ai desant de americani în curte ca să înveţi meserie, poţi să te descurci şi cu ăia din bibliotecă ;) !

Wednesday, 22 August 2007 11:06

Politețe sau PR?

Written by

Nu mi-au plăcut niciodată (a se citi mă scot din sărite) tipesele excesiv de drăguţe, care parcă te iubesc de la prima întâlnire, care îţi zâmbesc larg indiferent ce le spui, dar numai dacă eşti cine trebuie - pe sistemul „clientul nostru, stăpânul nostru” - şi care au impresia că te-au câştigat dacă ţi-au făcut o tonă de complimente imediat ce-au dat ochii cu tine. You know the type. Dulci de ţi se-apleacă. Cât de tare e rochia, ce păr frumos, ce super geantă ai şi cât de bine îţi stă machiată aşa! Păi e prima oară când mă vezi, cum ai putea să ştii?? Şi, în plus, parcă era o întâlnire de business… A, păi da, voiam să-ţi mai spun şi că îmi plac atât de mult articolele tale…

Monday, 20 August 2007 11:19

Cititorii de monitorizări

Written by

Nu e nevoie să vă mai spun că publicul cel mai valoros şi cel mai educat din România are şi cel mai puţin timp la dispoziţie. În încercările noastre de a găsi nişte modalităţi de evaluare a muncii noastre mai apropiate de realitate decât de statistici şi formule, am ajuns la concluzia că mulţi dintre oamenii de top pe care îi vizăm cu toţii în industria de comunicare consumă presa gata “procesată” - prin intermediul monitorizărilor şi al buletinelor trimise fie de agenţiile de PR, fie de companiile de monitorizare.

Sunt cititori pe care cifrele de tiraj nu îi pot “vedea”, dar pentru care nici cifrele de audienţă nu sunt tocmai relevante. Ei nu citesc o duzină de publicaţii zilnic, ci o selecţie de materiale, care le vizează strict compania sau industria. Mai mult, într-un asemenea buletin, toate publicaţiile sunt “egale” - condiţiile grafice din lumea reală contează mai puţin, singurul fapt care poate stârni interesul e conţinutul materialului în sine. Iar singurul context e cel existent deja în mintea cititorului, referitor la gradul de credibilitate al publicaţiei. Deci, cum i-am putea “măsura” pe cititorii de monitorizări?

Friday, 03 August 2007 11:20

Aaron Sorkin aduce West Wing în Studio 60

Written by

L-am descoperit pe scenaristul american Aaron Sorkin cu câţiva ani în urmă, pe vremea când lucram ca ziaristă la un cotidian de mare succes. Atunci stăteam nopţile să prind pe nu ştiu ce post, după 12, serialul Viaţa la Casa Albă. Mi se părea la vremea respectivă, dar şi acum, una dintre cele mai bune şcoli de PR.

Sorkin a renunţat să mai scrie scenariile pentru Viaţa la Casa Albă după patru sezoane, dar anul trecut a revenit la NBC cu un nou serial -  Studio 60 on the Sunset Strip, despre viaţa din spatele scenei de la un show de televiziune de tipul Saturday Night Live. Serialul preia parte din actorii care au jucat în Viaţa la Casa Albă. Matthew Perry – care juca rolul avocatului Joe Quincy – este „head writer”, iar Bradley Whitford – Josh în West Wing – este producătorul show-lui, Danny Tripp.

Monday, 16 July 2007 15:31

Site sau blog pentru companie?

Written by

Am văzut că întrebarea circulă pe bloguri în ultima vreme şi, fără să încerc să dau vreo soluţie unanim valabilă, o să vă explic de ce la noi “sau” trebuie să rămână înlocuit în continuare cu “şi”.

Studiul făcut la începutul anului de Clubul Companiilor de PR arăta că multă lume îşi culege informaţiile despre o companie de PR de pe Internet, atunci când decide să înceapă un program de comunicare. Genul de informaţii de interes pentru potenţialii clienţi ţin de oferta de servicii, de portofoliul de clienţi existenţi, studii de caz, eventual nişte date financiare, domeniile de specializare, ultimele comunicate etc. În general, se caută informaţii şi un anumit tip de informaţii.

Tuesday, 10 July 2007 15:30

The Queen - un regal de PR

Written by

Cuprinsă de vâltoarea evenimentelor – nu ştiu câţi ani de la moartea prinţesei Diana şi comemorarea zilei sale de naştere – am revăzut filmul „The Queen”. Trecem peste evidenţe de genul Helen Mirren este o actriţă excelentă. Povestea este cea mai bună lecţie de PR, în care eroul principal – Regina – a făcut câteva erori simple. A decis să nu facă vreo declaraţie publică legată de moartea Dianei. Teoretic,  motivele oficiale păreau întemeiate: nu mai făcea parte din familia regală, prin urmare nu se impunea un anumit tip de reacţie din partea acesteia.

Thursday, 07 June 2007 15:26

Lecții de jurnalism, made in USA

Written by

În ultimele zile, aproape toată presa a dedicat spaţii largi valului de sinucideri, omoruri şi alte ştiri rupte parcă din filmele de groază. Nu vreau să discut acum despre respectivele cazuri sau cât de mult s-a bătut (şi se mai bate) monedă pe aceste subiecte. Ci mai degrabă despre urmările lor. Nu vă gândiţi că mă apuc acum să fac previziuni legate de ce exemple dau ştirile cu pricina şi altora aflaţi într-o perioadă mai puţin fastă a vieţii lor. Nicidecum. Mă gândeam doar că zilele trecute aceste ştiri au generat dezbateri ample la TV legate de oportunitatea lor şi de genul de publicaţii/televiziuni care trăiesc din asemenea poveşti. Şi cam atât.

Nu fac sub nicio formă o pledoarie pentru interzicerea acestui gen de presă. Nu e treaba mea asta. Însă am avut un exemplu foarte interesant despre abordarea unor evenimente similare în Statele Unite. Ieri, în pauza dintre două pase la meciul România – Slovenia, butonam telecomanda, cu scopul precis de a enerva audienţa masculină, când am dat de o înregistrare a emisiunii lui Oprah Winfrey. Subiectul mi s-a părut interesant, aşa că am renunţat să mai enervez bieţii oameni care doreau să vadă meciul şi m-am mutat la alt televizor.

Saturday, 02 June 2007 15:28

Olimpiadele Comunicării 2007

Written by

Am preferat să scriu despre Olimpiadele Comunicării după ce ele s-au încheiat, ca să pot avea o imagine de ansamblu. Anul acesta n-am reuşit să ajung la preselecţie, am fost doar în juriul “turneului final” de la proba de Relaţii Publice. O să-mi permit să vă povestesc şi de bune şi de rele, pentru că relele le-am discutat deja cu Dragoş, Dragoş şi Marius şi ştim cu toţii pe care le putem remedia şi pe care nu.

Pentru participanţi, ştiu că e greu pentru că Olimpiadele se suprapun cu sesiunea. Pe de altă parte, prezentările muncite şi echipele închegate arată că, şi în condiţii grele, dacă pui pasiune într-un proiect, îţi iese. Pentru juriu e greu pentru că vedem într-o zi 12-13 echipe, cu tot atâtea briefuri şi tot atâtea propuneri de rezolvare. E greu şi pentru că ne dorim întotdeauna să fim corecţi şi să respectăm munca viitorilor noştri colegi.

Thursday, 31 May 2007 11:13

Meet the press vol.2

Written by

Am rămas în urmă cu posturile în ultima vreme, dar au avut fetele grijă să compenseze. La ultima discuţie cu starurile presei economice internaţionale, problemele noastre erau legate de responsabilitatea asupra informaţiilor incorecte şi de perioada de documentare. Intuitiv, ştiam că presiunea timpului - accentuată şi mai mult de online - reduce la minimum, sau la zero, timpul de documentare şi de verificare a informaţiilor. Şi atunci, ce te faci când informaţiile fierbinţi pe care le ai, eventual despre companii cotate la bursă, nu se verifică ulterior? Cine plăteşte?

Anul trecut, mergeam eu spre minunatul cartier Berceni şi înjuram de mama focului că se lucra în paralel pe Tineretului şi Şerban Vodă. Pentru cine nu ştie, sunt cele două căi de acces spre Berceni din centru. Acum mă gândesc cu o extrem de mare nostalgie la acele vremuri minunate, când reuşeam recordul de a ajunge acasă din Cotroceni în numai o oră. Ce viaţă… (a se citi o lacrimă nostalgică în colţul ochiului drept).

Într-una din zile, în febra pregătirii unui eveniment primesc un telefon. „Bună, Florenţa, ce mai faci, cum îţi merge” şi alte politeţuri de profil. Şi continuă: „Auzi, ţi-am trimis o invitaţie la un eveniment al nostru de mâine. Ai primit-o?” Eu: „Nu, dar pe ce adresă ai trimis-o?” Răspuns: evident, adresa pe care o aveam când lucram în presă (ACUM DOI ANI). Discuţia s-a încheiat destul de repede. Nu mai eram „în presă”, deci telefonul dat era inutil.

Wednesday, 28 March 2007 14:44

Relații cu publicul

Written by

…sau cum să pui clienţii pe fugă în numai 5 minute!!!

O bună prietenă a mea vrea sa-şi cumpere telefon mobil de la un magazin online. Vede ditai formularul de comandă, îi e lene să-l completeze, mai ales că nu scria nicăieri ce culori disponibile au pe stoc pentru modelul acela, şi se hotărăşte să sune.

Page 6 of 8

PRCC

Public Relations Companies Club

Contact Us

Address: 23 Eroilor Sanitari Blvd., Bucharest 5, 050471
Tel: +40 21 411 01 52;
+40 21 411 01 62
Fax: +40 21 411 50 41
E-mail

Who's online

We have 119 guests and no members online

Search