• Home
  • Blog
  • PR
  • Streets of Philadelphia - not quite the end
Friday, 26 October 2007 09:25

Streets of Philadelphia - not quite the end

Written by 

Rate this item
(0 votes)

În ziua a doua m-am simţit obligată să experimentez partea internaţională a Conferinţei Internaţionale PRSA. Nu că nu aş fi fost avertizată de multă vreme că interesul americanilor faţă de orice se întâmplă peste ocean - orice ocean - e limitat. Dar voiam să văd ce mesaje primesc din partea “noastră”, a internaţionalilor, şi cum diferă ele de propria lor gândire. Ultima invenţie pe care o auzisem de la un băiat care consilia companii americane în spinoasele probleme ale Europei de Est era că românii sunt în majoritate musulmani! Probabil că omul fusese în excursie la mare mai multă vreme şi nu ştia cum să-şi justifice decontul….

Alocuţiunea (n-am ales cuvântul degeaba) lui Kabir Dangogo din Nigeria - o ţară cu istorie de PR de 50 de ani, în care includ perioada “albă” - a avut multe puncte comune cu ceea ce se întâmplă la noi. Prea multe puncte comune după gusturile mele, mai ales în ceea ce priveşte relaţia oamenilor de PR cu televiziunile. Singura consolare a fost că n-am zis-o noi, au zis-o ei, iar din postul meu de observaţie m-am mărginit să văd cum ceilalţi participanţi, de prin părţile locului, fac ochii mari de uimire când aud că ştirile despre companii nu există decât în rate-card la posturile comerciale.

Şi mai îngrijorătoare pentru mine a fost remarca scăpată de Colin Farrington, directorul general al CIPR între două glumiţe şi trei observaţii din elicopter despre PR-ul european. Farrington definea relaţiile publice drept “the dialog(ue) between an entity who wants to promote something and those who are to receive it”. Într-adevăr, dacă mai aveam vreun dubiu despre viziunea pur promoţională a PR-ului în perspectiva britanică, acestea fiind spuse de chiar directorului general al Chartered Institute of Public Relations, m-am lămurit pe deplin.

Îmi şi imaginez un asemenea dialog - e cel dintre un comis-voiajor şi gospodina care, accidental deschizându-i uşa, nu ştie cum să-l facă să-şi scoată piciorul din prag. Scuzaţi-mă, dar am cu totul altă impresie despre meseria asta şi ceea ce fac în fiecare zi nu are nimic de-a face cu asemenea scene de un gust îndoielnic. Aşa că, se pare că va trebui să trec în continuare oceanul ca să învăţ ce mai e nou de la cei care, măcar, nu asimilează PR-ul tehnicilor de vânzare de acum două secole. Mai multe în postul următor - despre new media, capitolul cel mai interesant şi mai hot al conferinţei.

Read 2379 times
Sorana Savu

15 noiembrie 2001 a fost ultima mea zi de munca. Veneam dupa patru ani de client service la Ogilvy & Mather si inca un an si jumatate de rodaj lucrând la Mmd Public Relations, pe post de PR Manager, cu Andrei Savu ca sef. In miez de noiembrie, am inceput cu Andrei sa ne gândim la un boutique de consultanta in comunicare pe care l-am numit Premium Communication. De atunci, venim in fiecare zi la birou nu ca sa muncim, ci ca sa facem exact ce ne place. Si, in cazul meu, exact ce am invatat la scoala – consultanta de relatii publice.

Leave a comment

Make sure you enter the (*) required information where indicated. HTML code is not allowed.

PRCC

Public Relations Companies Club

Contact Us

Address: 23 Eroilor Sanitari Blvd., Bucharest 5, 050471
Tel: +40 21 411 01 52;
+40 21 411 01 62
Fax: +40 21 411 50 41
E-mail

Who's online

We have 296 guests and no members online

Search