Wednesday, 06 July 2011 05:48

Exercițiu de dimineață

Written by 

Rate this item
(0 votes)

Am citit și-am comentat de dimineață editorialul ăsta, prilej de amintiri pentru amândoi. După ani întregi în care mi-am început zilele de școală în frig, mormăind fără chef versurile imnului de pe atunci, sau mimând cântatul fără sunet, cam așa cum face mâța noastră din curte, Pisa, ultimul lucru pe care mi l-aș fi imaginat ar fi fost că-mi vor da lacrimile în Florida, în Sea World. Acolo, la începutul spectacolului cu balene ucigașe (americanii acceptă orice pretext să-și cânte eroii și imnul), sala întreagă s-a ridicat în picioare pentru un moment de comemorare și ca să cânte imnul.

Dacă nu eram impresionabili în copilărie, pentru cântarea propriului "imn" și cinstirea propriilor "eroi", mă întrebam ce ne-a adus lacrimile în ochi, în același timp, amândurora pentru eroii altora cu imnul lor cu tot. Așa e în America, am constatat azi citind si editorialul despre care vorbeam, lumea nu pune ghilimele nici la imn nici la eroi, și nu se jenează să-i cinstească, cu sinceritate și emoție, de câte ori li se oferă ocazia. Emoția asta, a unei mulțimi pestrițe, ne-a atins și atunci și ne-a atins și acum, doar citind versurile acelea:

O! say can you see by the dawn’s early light,
What so proudly we hailed at the twilight’s last gleaming,
Whose broad stripes and bright stars through the perilous fight,
O’er the ramparts we watched, were so gallantly streaming?
And the rockets’ red glare, the bombs bursting in air,
Gave proof through the night that our flag was still there;
O! say does that star-spangled banner yet wave,
O’er the land of the free and the home of the brave?

Așa idealiști și naivi cum îi vedem noi, așa fraieri, superficiali și falimentari cum ne place să-i comentăm ignorând candid bârna din ochii proprii, americanii se adună în momente cheie, își redescoperă valorile și își asumă istoria de o manieră în care noi nu suntem în stare să o facem. Și nu de ieri de azi. În fiorul ăla de care noi facem mișto pentru că nu l-am simțit niciodată stă forța și măreția unui popor care știe să se iubească și să-și decanteze urâtul de frumos, indiferent ce alege să arate la televizor. Pentru noi, patriotismul e un truc publicitar de reversed psychology, iar modelele de la televizor sunt pe bune, de te întrebi cine e superficial la urma urmei.

Citiți încă o dată imnul lor și citiți-l încă o dată, serios, și pe al nostru, mai ales dacă sunteți printre cei care și-au pregătit deja dosarul pentru Australia sau Canada. Nu-l citiți pe cel de demult, pe cel cu ghilimele, ci pe cel de acum, care ar putea, asemenea unei mantre, să ne inspire și să ne readucă pe pământ dacă l-am lăsa. Și, desigur, dacă i-am și învăța versurile, pentru noi, nu numai pentru Bac. Exercițiile de patriotism pot fi câteodată superficial de simple...

Read 7137 times Last modified on Monday, 11 July 2011 08:19
Sorana Savu

15 noiembrie 2001 a fost ultima mea zi de munca. Veneam dupa patru ani de client service la Ogilvy & Mather si inca un an si jumatate de rodaj lucrând la Mmd Public Relations, pe post de PR Manager, cu Andrei Savu ca sef. In miez de noiembrie, am inceput cu Andrei sa ne gândim la un boutique de consultanta in comunicare pe care l-am numit Premium Communication. De atunci, venim in fiecare zi la birou nu ca sa muncim, ci ca sa facem exact ce ne place. Si, in cazul meu, exact ce am invatat la scoala – consultanta de relatii publice.

Leave a comment

Make sure you enter the (*) required information where indicated. HTML code is not allowed.

PRCC

Public Relations Companies Club

Contact Us

Address: 23 Eroilor Sanitari Blvd., Bucharest 5, 050471
Tel: +40 21 411 01 52;
+40 21 411 01 62
Fax: +40 21 411 50 41
E-mail

Who's online

We have 65 guests and no members online

Search