Am ochi albastri si TOATA lumea ma iubeste. Cel putin asa cred… De cand mi-am gasit casa intr-o agentie de PR, viata s-a schimbat pentru mine. Incep diminetile citind ziarele la o cafea, atent la colegii care incearca sa-mi fure tabloidul preferat, pe care ma asez in fiecare zi. Continuu cu rutina de verificare a email-urilor de pe toate calculatoarele din birou. In general nu e nimic urgent, asa ca imi rezerv cate cinci-zece minute pe fiecare tastatura. Pentru toaleta de dimineata, bineinteles. Cele mai interesante activitati pentru mine sunt intalnirile cu clienti sau pregatirile pentru conferinte de presa. Nu as vrea sa fiu obligat sa aleg intre placerea de a sta intr-o intalnire, tolanit si in perfecta armonie cu clientul si febrila cautare a materialelor care vor fi puse in mapa de presa. Amandoua sunt activitati solicitante, desi intalnirile sunt ceva mai usor de suportat.
Apoi mananc. Si atipesc un pic, cu conditia sa nu sune vreun telefon. De obicei sunt jurnalisti care vor raspunsuri sau clienti care vor rapoarte. Si atunci trebuie sa ma dau la o parte de pe scaun, fotoliu sau tastatura. E ceva de facut si s-a dus cu atipeala.
Singurul lucru care imi lipseste sunt acele locuri exotice in care au loc conferintele de presa. Am auzit ca din cand in cand au si inghetata. Oricum, dau de mancare, dar mai intai am auzit ca sunt alte intalniri, se vorbeste mult si mesele sunt mai mari. Ce bine ar fi sa pot sa merg si eu pe mesele alea!
Seara vine repede intr-o agentie de relatii publice. Si lumea pleaca. Doar eu raman pana mai tarziu, pentru ca sefilor le place sa ne vada activi, iar clientii sunt impresionati cand ne gasesc alergand tarziu prin agentie. Iar eu sunt aici permanent…
E frumoasa viata intr-o agentie de PR…
