Poate credeaţi că a schimba o roată pe pană este una dintre cele mai simple operaţiuni pe care le puteţi face într-un service auto. Ei bine, nu. Asta am aflat eu ultima data când am mers cu maşina la un service mare şi faimos, să-i spunem, din motive de asemănare pur auditivă… Auto Codobelcescu.
Aşadar, mă duceam eu în urmă cu vreo săptămână să îmi las maşina în service pentru o reparaţie oarecare. Ghinionul a făcut să fac pană fix înainte să ajung în service. Eh, mi-am zis, măcar am avut norocul să ajung cu ea în service, căci altfel m-aş fi aflat pentru prima oară în postura de a-mi schimba singură roata.
După ce dau ocol întregii parcări a service-ului, mergând deja aproape pe jantă, văd că efectiv nu am unde să las maşina, nici măcar cu riscul de a bloca pe altcineva. Opresc maşina în faţa recepţiei - de altfel singurul loc mai larg, în care puteam să staţionez fără să blochez toată banda – şi intru să discut cu cel care trebuia să o preia pentru reparare. Îi dau actele necesare şi îi explic şi că am şi pană, deci trebuie schimbată roata.
Eh… aici problem. Prima lui întrebare: „Păi şi aici aţi parcat maşina?” cârcoteşte el superior. Păi dacă nu aici, atunci unde, vorba ceea. „Mda… se vede el nevoit să admită. Dar să ştiţi noi nu avem vulcanizare. De ce nu mergeţi dumneavoastră cu ea la o vulcanizare, e pe aici în apropiere, şi veniţi înapoi într-o oră-două” Excuse you?!!!
Păi eu nu vreau să îmi vulcanizaţi roata, am roată de rezervă, zic. Trebuie doar schimbată. Dă din colţ în colţ, se foieşte, pleacă, vine, tot nu se rezolvă. Într-un final, văzând că îl tot pisez cu schimbatul roţii, îmi zice, din puţul adânc al gândirii: „Păi dacă v-o luăm noi şi v-o plimbăm pe aici până în atelier, se strică roata aia de tot, vă daţi seama. Nu vreţi totuşi să mergeţi la o vulcanizare, că nu ştiu cum să facem, nu găsesc o soluţie…”
?!?!?!?! Dialogul surzilor. Exasperată, ridic privirea de la el şi ce-mi văd ochii. În spatele lui, pe perete, tronau frumos mai multe semne de circulaţie, fiecare cu câte un text drăguţ şi inspirat – de exemplu, semnul de prioritate avea textul „Acordăm prioritate calităţii”, semnul de atenţie venea cu „Suntem atenţi la nevoile clienţilor noştri” şi tot aşa. Cel mai mult mi-au poposit ochii pe un semn sub care scria „Nu avem limitări în căutarea soluţiilor”. De-a dreptul ilar.
Ca să închei povestea, într-un final, trec pe lângă maşină nişte băieţi de la spălătorie, văd că am pană şi se oferă să îmi cheme la faţa locului un mecanic. Treaba s-a rezolvat apoi în câteva minute, „neoficial”.
