Am auzit de curând o afirmaţie care mi-a atras atenţia pentru că o mai citisem undeva: atunci când cineva este întrebat dacă ar continua să cumpere produsele unei companii despre care ştie că are un comportament iresponsabil (activitatea sa dăunează mediului sau foloseşte munca minorilor), cel mai probabil va răspunde „Nu”. În realitate, însă, nu îşi va schimba comportamentul de până atunci. Concluzia era că oamenii mint în astfel de situaţii.

Aceasta nu este o cronică de film – chiar dacă Nuovo Cinema Paradiso (în varianta sa scurtă,  care a luat Oscarul, dar de-abia aştept să văd şi creaţia originală), în regia lui Giuseppe Tornatore, m-a impresionat în fiecare minut, chiar dacă muzica este specială, iar actorii mi-au plăcut la nebunie.

Cu toate acestea, filmul e acum doar un pretext pentru câteva gânduri – mai corect sentimente – inspirate de el. Pe scurt, despre acţiune: într-un sătuc sicilian, cinematograful era sufletul comunităţii, modalitatea favorită – şi singura – de divertisment, iar un băieţel de 5-6 ani nu face excepţie de la pasiunea comună. Dimpotrivă, vrea să îşi petreacă tot timpul în cinematograf şi să ajungă dincolo de pânza de proiecţie, să nu-i scape niciun secret. După ani şi ani, vorba cântecului, băieţelul – acum matur – se întoarce în comunitatea copilăriei, unde, evident, nimic nu mai era la fel.

V-aţi întrebat vreodată cum ar fi să nu aveţi niciun ban în buzunar şi cu toate astea să puteţi face cumpărături oriunde, nu numai prin lumea reală dar şi prin cea virtuală? S-ar putea să credeţi că e o glumă sau curată utopie - cu ajutorul lui Cristi Manafu am încercat să vedem dacă un astfel de experiment ţine. L-am convins pe Cristi – da, el este cel care va trăi experienţa “cashless life” - să renunţe la numerar pentru o lună de zile, timp în care va face toate plăţile cu un card MasterCard. Zis şi făcut, proiectul începe astăzi, 30 iunie şi se va încheia la sfârşitul lunii iulie.

Clienţii nemulţumiţi de serviciile pe care le livrează o companie sau alta nu reprezintă, desigur, nicio noutate. Cu toate acestea, de fiecare dată când întâlnesc o astfel de situaţie am naivitatea să îmi pun nişte întrebări…

Imediat după ce am văzut The Social Network, reacţia mea a fost: personajul Mark Zuckerberg este lipsit de etică! Nimeni nu are dreptul să-şi însuşească ideea altcuiva, chiar dacă îi aduce îmbunătăţiri şi se dovedeşte mult mai talentat decât sursa ideii.