Urmarea a fost ca mi-am dat seama de doua lucruri, la fel de importante: pentru viata nu primesti instructiuni de utilizare (ca sa parafrazez un citat simpatic de pe net) ci, de foarte multe ori, inveti din greseli, iar apoi faptul ca este extrem de importanta sustinerea pe care o primesti din partea celor apropiati. Realizez ca fiecare alegere reprezinta un pas inainte. Sunt foarte sigura ca fiecare decizie trebuie cantarita, pentru ca undeva sa nu se adune mai multe greseli decat alegeri corecte.
Meseria pe care ne-o alegem ajunge sa ne defineasca si sa ne transforme pentru ca asa cum explica si Sorana intr-un post blogul Cristinei Bazavan, la birou petrecem cea mai mare parte a timpului, alaturi de oameni care nu sunt nici rude si nici prieteni, dar care iti influenteaza evolutia. Chiar si la inceput de drum, constat ca am avut norocul sa fiu sprijinita de parinti mei (care nu cunoasteau foarte multe despre PR, dar m-au incurajat sa fac ceea ce imi doresc, fara sa incerce sa imi impuna ceva). Viata n-o veni cu instructiuni, dar vine cu educatia care ne ajuta sa comunicam si sa ne integram in societate. Tocmai de aceea ma declar o sustinatoare a celor dornici sa se dezvolte personal si profesional.

In urma cu putina vreme, un cunoscut m-a rugat sa indrum pe cineva care nu era din Bucuresti catre un centru comercial. Primul impuls, pe care l-am si urmat, a fost sa ii indic un loc care sa aiba o oferta generoasa, de unde sa poata face o selectie. Evident, aproape de mijloace de transport in comun. Ei bine, surpriza. Reactia a fost neasteptata, nemultumirea fiind generata de faptul ca nu am sugerat un loc mai apropiat, unde oferta era muuult mai slaba. Nevoie de protectie sau subestimare? Oricum ar fi fost, m-a infuriat.
