Acum vreo doi ani eram în Franţa şi m-am bucurat enorm văzând la televizor promo-uri şi interviuri cu cast-ul unui nou film, în a cărui distribuţie era şi o româncă - filmul era Je vous trouve tres beau, iar actriţa era Medeea Marinescu. Trecând peste subiect - est europencele se aliniau în faţa unui fermier francez ursuz şi trecut de a doua tinereţe, alfat în căutarea unei… gospodine - filmul avea parte de o promovare consistentă, iar Medeea apărea într-o mulţime de talk-show-uri franţuzeşti, construindu-şi prezenţa cu graţie, pas cu pas şi ajutată cu generozitate de co-star-ul ei, Michel Blanc. De la mutre condescendente şi ridicări de sprâncene iniţiale, gazdele de talk show începeau să se încălzească pe măsură ce aflau că Medeea învăţase franceză special pentru acest rol, că era actriţă de film şi de teatru în România, că îşi câştigase respectul şi simpatia colegilor de platou şi că, în general, avea o prestaţie plină de farmec, care aducea mult în plus filmului. Ironia distantă de la început a francezilor se transforma în apreciere sinceră către actriţa româncă şi aveai ocazia să vezi, live, un act de PR, de schimbare de atitudine în favoarea ţării noastre care a dat filmografiei mondiale prea multă vreme numai vârcolaci, prostituate, orfani, handicapaţi şi criminali diabolici.
Regăsesc - la mai bine de un an distanţă - un interviu cu Medeea în “Ideal Decor” şi îmi atrag atenţia două citate care spun mai mult şi mai bine decât pot eu şi vreau să spun: unul e un citat în citat “Când a aflat că urma să joc într-un film alături de Michel Blanc,” spune Medeea “Radu Beligan mi-a zis: Marineasco, ai dat lovitura!” iar al doilea e deprimant, “(promovarea filmului în România) e o mare dezamăgire pentru mine. Filmul s-a lansat în luna decembrie a anului trecut cu numai două copii, deci a putut fi vizionat în numai două cinematografe, în timp ce în Franţa s-a pornit cu 380 de copii. Cred că am spus totul”.
Şi eu cred. Filmul îl găsiţi pe amazon.fr. Şi când mai trăncănim despre branding-ul de ţară şi cum să facem să ne schimbăm imaginea ca popor, n-ar fi rău să începem prin a o rupe cu tradiţia de a ne îngropa talentele.
