Ea: „Bună ziua, aş vrea să comand şi eu telefonul x şi…”
El, vocea plictisită de la capătul celălalt al firului: „Aşea, şi? Ce vă împiedică?”
„(pauză – tras aer în piept – note to self: nu te enerva) …Păi, voiam să fiu sigură că îl aveţi pe stoc pe culoarea y înainte să completez cele două pagini de formular de comandă”
„Mdea, staţi aşea”
După o îndelungă aşteptare:
„Nu stiu, doamnă, nu ştiu, tre’ să merg la depozit să verific. Aveţi un fix?”
„Da…”
„Păi de ce doamnă, de ce, nu ştiţi că nu e bine să aveţi fixuri? Ha, ha, ha, ha”
Cred că vinde de rupe tipu’, şi la cât de glumeţ e, pun pariu că are şi comision – de la concurenţă!