Ceea ce reiese de aici – si ma tem ca este o parere generala, pe care o intalnesc din ce in ce mai des, atat in publicatiile generaliste, cat si in cele de business, life-style, beauty (You name it)– este ca nu trebuie neaparat sa ai calitatile necesare pentru vreunul din aceste domenii, ci doar sa „fii pe faza” si sa alegi una din carierele „hot” ale momentului. De parca este vorba despre loterie, jocuri de noroc sau, de ce nu, investitii pe bursa. Stii doar cine ce atuuri are si pac! –investesti in cariera ta in acel domeniu.
Prin urmare, daca vrei sa fii model de succes, pare-se, nu trebuie decat sa ai grija de look-ul tau si sa mergi la castinguri pentru ca in cateva luni ajungi sa castigi cu miile de euro pe luna. Ce calitati fizice?.. Tot ce iti trebuie este perseverenta. Si ambitie. Hmmm…
Nici in PR lucrurile nu sunt cu mult mai complicate – daca ai terminat o facultate (macar de atata lucru ai nevoie), oricare ar fi ea, poti ajunge un comunicator de succes in doar….. un an si jumatate!!! Si totusi, daca stai sa te gandesti tu, student sau proaspat absolvent al oricarei facultati, care ti-ai propus sa devii sef – e cam multa munca pentru a ajunge la un salariu de patru cifre in euro… Poate te reprofilezi.
Pe acelasi principiu, daca esti de o viata profesor de limba romana poti, de ce nu, sa devii politist, iar daca ai stat sase ani in facultate, apoi ai luat un rezidentiat si ai facut si stagiatura pentru a deveni medic, ma gandesc ca ai oricand pregatirea necesara sa devii… agent imobiliar. Sau taximetrist. Pana la urma si la coada, tot e mai bine sa te transformi din profesor in politist si din medic in broker, decat vice-versa. (Desi The Talented Mr. Ripley este unul dintre filmele mele preferate).
Pe de alta parte, de ce stau eu si ma minunez de unde perceptia asta din afara asupra profesiei de specialist in PR, cand, din interiorul profesiei, dau la tot pasul peste oferte de job-uri care cer (si pe cuvant ca citez): „aspect fizic placut”, „preferabil sex feminin”, „studii superioare” (si atat) sau „specializare in marketing, relatii internationale sau management” – dar, in acelasi anunt, „experienta de MINIM un an in PR”. Ce se ofera? „Program de 5 ore pe zi sau chiar mai scurt in anumite situatii”, „Deplasari in tara (J)))))” si salarii de 200 -450 de euro. Ma rog, doar aici cererea nu se mai pupa cu oferta, dar in rest, la asa angajatori, numai profesionistii mai au loc!
Ca sa inchei, ideea este ca noi am prins trenul PR-ului, dar acum nu mai sunt locuri decat in picioare si ne temem sa nu ne ridice cineva de pe scaunele confortabile (de sef, ca doar asta suntem cu totii)! Prin urmare, ma vad nevoita sa va informez ca de la anul nu se mai poarta PR-ul! De fapt, e deja „fumat” domeniul. Din 2007, reorientati-va spre alta gara!